Pesach: ce este și cum să sărbătorim?

Pesach: ce este și cum să sărbătorim?
Imagini pentru Pesach
Pentru a evita amnezia poporului Său, YaHWeH a prescris un antidot: Sărbătorile biblice!

YaHWeH încurajează Sărbătorile ca să trezească amintirea poporului său, deoarece amintirile marilor fapte ale ETERNULUI păstrează flacăra care arde în inima lui Israel.

Din primăvară până în toamnă, există trei Sărbători, numite Sărbători de pelerinaj, unde copiii lui Israel trebuiau să meargă la Templul din Ierusalim, pentru a sărbători: Paște, Shavuot și Sukot. Ele sunt cunoscute sub numele de "shalosh regalim" (trei picioare), deoarece celebrează trei evenimente remarcabile ale poporului Israel, legate de ieșirea din Egipt și călătoria spre Țara Făgăduită.

Paștele (פסח) este sărbătoarea hotărâtă de YaHWeH pentru a comemora eliberarea poporului Israel de sclavia din Egipt, conform relatării din Șemot / Exod 12:

După cum se vede, YaHWeH a ordonat poporul său ca să țină Paștele în toate generațiile viitoare, pentru a aminti răscumpărarea din sclavia Egipteană și călătoria spre Țara Făgăduinței. Din acest motiv, Paștele se numește "Sărbătoarea Libertății".

În Tora, sărbătoarea Paștelui a fost, de asemenea, descrisă în Vayikra / Levitic 23: 4-8 și Devarim / Deuteronom 16: 1-9.

Eliberarea din Egipt este atât de importantă încât, în Asseret HaDibrot „Zece Porunci“, prima din cele Zece Porunci vorbește doar despre ieșirea din Egipt:

„Eu sunt YaHWeH Elohim al tău, care te-a scos din Egipt, din casa robiei“ (Shemot / Exodul 20: 2).

Paștele "trecere peste" este un cuvânt evreiesc care provine din "passôach" (pentru a trece peste). În ultima urgie decretată de YaHWeH, copiii lui Israel au marcat oprișorii ușilor cu sângele unui miel sacrificat, iar îngerul nimicitor „a trecut peste“ casele lor și a adus moartea peste toți întâii născuți din Egipt. Israeliții au adoptat procedura ordonată de ETERNUL și au fost cruțați, dar egiptenii necredincioși au PRIMIT moartea întâilor născuți. Acest lucru ne învață că ETERNUL protejează și îi răsplătește pe cei neprihăniți, dar îi pedepsește pe cei răi. Paștele se referă de asemenea la "trecerea" poporului Israel, de la sclavie la libertate.

Iată câteva nume prin care se cunoaște Sărbătoarea Paștelui:

a) Chag Zemán Cherutênu (Sărbătoarea timpului libertății noastre);

b) Chag HaMatsôt (Sărbătoarea Praznicului Azimelor / "Pâine Azimă"). Acest nume provine din faptul că poporul Israel a părăsit Egiptul atât de repede încât nu era timp pentru fermentarea pâinii. Din aceasta învățăm următoarea lecție: eliberarea se face rapid.

c) Chag HaAviv (Sărbătoarea de primăvară). Sărbătoarea se încadrează în primăvară, sezon care marchează prima lună a anului numită Abib / Nissan, la fel nașterea de flori frumoase și plante verzi. Reînnoirea naturii în primăvară simbolizează renașterea spirituală a Israelului, care a ieșit din sclavie și, acum este liber, și care ar fi gata să primească Tora. 

Tora/Legea nu este un jug, așa cum spune Creștinismul, ci un instrument de libertate. Nu ar avea sens ca ETERNUL să-și elibereze oamenii de sclavie și să-i înrobească prin Tora. Primăvara indică noua viață a lui Israel: sclavul a fost eliberat; cei care au trăit sub legea egipteană acum au primit Tora, un instrument de binecuvântare pentru cei care ascultă de YaHWeH.

Să ne uităm la unele dintre caracteristicile esențiale ale Paștelui:

Paștele este sărbătorit de la apusul soarelui din ziua a 14-a, prima zi este ziua de 15 Nissan a primei luni din calendarului biblic Israelit (Leviticul 23: 5). In data de 15 a primei luni, există o mitzvah ( o poruncă) de a mânca matzah (păine nedospită și ierburi amare) Ex 12: 8.

În trecut, a fost jertfit un miel și carnea lui a fost mâncată in familie, cu toate acestea, această practică nu este adoptată de iudaismul rabinic din cauza absenței Beit Hamikdash (Templului). Pentru noi, urmași ai lui Yașua există un alt motiv în plus ca să nu se omoare miel: 

A doua zi, Ioan a văzut pe יהושע Yașua venind la el şi a zis: „Iată Mielul* lui יהוה YaHWeH care** ridică păcatul lumii! (Yochanan / Ioan 1:29).

În a 15-a zi, începe perioada de șapte zile a sărbătorii cunoscută sub numele de Matzot / Azimilor, deoarece trebuie să se mănânce „pâine nedospită“ în aceste zile (Ex. 12: 15-18; Lev 23: 6). Această perioadă este denumită și Paște / Pesach.

15. Timp de şapte* zile veţi mînca azime. Din cea dintîi zi să nu se găsească aluat în casele voastre: căci oricine va mînca pîine dospită, din ziua întîi pînă în ziua a şaptea, va fi nimicit** din poporul lui יהוה YaHWeH.

16. În ziua dintîi veţi avea o Adunare de Sărbătoare* Sfîntă; şi în ziua a şaptea veţi avea o Adunare de Sărbătoare Sfîntă. Să nu faceţi nici un fel de lucru în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mîncarea fiecărui ins.

17. Să ţineţi Sărbătoarea Azimelor, căci chiar* în ziua aceea voi scoate oştile voastre din ţara Egiptului; să ţineţi ziua aceea. Sa fie o Lege Veşnică pentru urmaşii voştri.           
    
18. În luna întîi, după a paisprezecea zi a lunii, seara, să mîncaţi azime, pînă în seara zilei a douăzeci şi una a lunii*. [ Seara, aici = după asfințit. ] Ex 12: 15-18

 Toate alimentele fermentate trebuie îndepărtate din casă (Ex 12: 15,19).

 Este interzis să mănânci chameț (alimente fermentate) - Ex 12: 15,19.

Pentru perioada de șapte zile, există o adunare sfântă, în prima și a șaptea zi, fiind interzis să se lucreze, cu excepția pentru prepararea alimentelor (Leviticul 23: 7-8; Ex 12:16).

În ziua dintîi veţi avea o Adunare de Sărbătoare* Sfîntă; şi în ziua a şaptea veţi avea o Adunare de Sărbătoare Sfîntă. Să nu faceţi nici un fel de lucru în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mîncarea fiecărui ins.

Pe data de 14 a primei luni, în după-amiaza zilei, a fost jertfa mielului de Paști (Exodul 12: 5-6 și Levitic 23: 5). La amurg, începe ziua a 15 a primei luni (ziua începe la apusul soarelui), și în această zi începe Chag HaMatsot (Sărbătoarea Azimelor) (Lev 23: 6), de asemenea, numită și Paștele/ Pesach, moment în care se mănăncă Paștele și se termină in data de 21 Nissan.

Într-un sens, sărbătorirea zilei a 15-a este considerată o prelungire a celei de-a 14-a. Căci în ce privește sacrificiile, Tora declară: 

Carnea* jertfei de laudă şi de mulţumire să fie mîncată chiar în ziua în care este adusă; să nu se lase nimic din ea pînă dimineaţa.(Lev 7:15). 

Adică sacrificiul de Pesach care are loc în după-amiaza zilei a 14-a din prima lună, trebuie să fie mâncat la începutul lui zilei a 15a , noaptea.

La momentul mishkanului (Cortului) și Beit HaMikdash (Templului), în după-amiaza zilei de 14 a primei luni, la care a avut loc sacrificiul mielului de Paști, a fost considerat un moment sacru prin celebrarea Paștelui (Ex 12: 6 , Levitic 23: 5, Num 9: 3). 

Yașua și Pesach

Potrivit lui Luca, Yașua și familia sa au participat în fiecare an de Paște în Yahrushalayim (Ierusalim), indicând faptul că părinții lui Mesia au fost credincioși să-și îndeplinească porunca cu privire la o astfel de poruncă:

Părinţii lui יהושע Yașua se duceau la Ierusalim în* fiecare an, la praznicul poruncit cînd mîncau paştele.

 Cînd a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după porunca prăznuiri. (Luca 2:41).

În timpul celebrării Paștelui, Yașua, sa reunit cu talmidimii / ucenicii săi, și a rostit aceste cuvinte:

26. Pe cînd* mîncau ei, יהושע Yașua a** luat o pîine; şi după ce a binecuvîntat, a frînt-o şi a dat-o ucenicilor, zicînd: „Luaţi, mîncaţi; acesta♦ este trupul Meu.”

27. Apoi a luat un pahar şi după ce a mulţumit lui יהוה YaHWeH, li l-a dat, zicînd: „Beţi* toţi din el;

28. căci acesta* este sîngele Meu al Legămîntului nou**Sîngele care se varsă pentru♦ mulţi, spre iertarea păcatelor. [**Ebr. Brit Chadasha - Pact, Alianţă Reînnoită]    (Matityahu / Matei 26: 26-28) .

Prin urmare, Mielul de Paște a fost sacrificat și sângele de pe ușiorii caselor copiilor lui Israel, ia salvat de la moartea primilor născuți (Shemot / Exodul 12), în paralel, Yașua este mielul de Paște care a vărsat sângele său pentru iertarea păcatelor credincioșilor săi. Yașua este "Mielul lui Elohim care ia păcatul lumii" 

29. A doua zi, Ioan a văzut pe יהושע Yașua venind la el şi a zis: „Iată Mielul* lui יהוה YaHWeH care** ridică păcatul lumii! (Iohanan / Ioan 1:29).

De Paște, un miel a fost sacrificat și carnea lui a fost servită împreună cu matzah și vin, pentru a aminti răscumpărarea poporului lui Israel din Egipt. Când a fost cu talmidimii lui (ucenicii) Yașua a sărbătorit Paștele, Yașua a demonstrat că este Mielul Paștelui, iar matza ( „pâinea nedospită“) simboliza trupul său iar vinul sângele lui (Matityahu / Matei 26: 26-28).

Sha'ul la fel a afirmat că Yașua este Paștile noastre, ordonând netsarimilor /nazarinenilor să sărbătorească această sărbătoare.

7. Măturați aluatul cel vechi, ca să fiți o plămădeală nouă, cum și sunteți, fără aluat; căci haMaşiya*  Paştile noastre** a fost jertfit. [ aici  omorît ]

8. Să* prăznuim dar, Praznicul Azimilor **nu cu un aluat vechi, nici cu♦ un aluat de răutate şi viclenie, ci cu Azimele curăţiei şi Adevărului.   (Corintiyah Aleph / 1 Corinteni 5: 7-8).

Trebuie remarcat că, în momentul când Yașua a sărbătorit Paștele, el a spus discipolilor săi: "Acesta este trupul meu, dat pentru voi; faceți acest lucru ca amintire pentru mine "

19. Apoi* a luat pîine; şi, după ce a mulţumit lui  יהוה YaHWeH, a frînt-o şi le-a dat-o, zicînd: „Acesta este trupul Meu care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta** spre pomenirea Mea.”(Luca 22:19). 

Cu alte cuvinte, Yașua a ordonat celebrarea Paștelui, astfel, Yașua a stabilit ca sărbătoarea să fie un act memorial, a morții și învierii lui și să fie făcută la Paște și nu la altă dată.

Deci, Yașua nu a instituit „Cina cea de taină“ sau „Cina Domnului“, așa cum cred eronat crestini, ci Paștele, adică puterea comună care are loc în această sărbătoare, a fost amintirea sacrificiului său ispășitor.

Nazarineni nu sărbătoreau „Cina cea de Taină“, inventată de creștinism, ci sărbătoarea morți lui Yașua, data la care a determinat sărbătoarea Paștelui.

„Cina cea de taină“ creștină, așa cum este celebrată de creștini, cu originea în păgânism și ritualuri idolatre, constă dintr-un biscuit (sau o bucată mică de pâine) și puțin suc de struguri (sau vin) în nici un fel nu seamănă cu o cină adevărată de paște.

Este de remarcat că Paștele Creștinilor nu este sărbătorit pe data de 15 a primei luni după cum este descris în Leviticul 23: 5, nici timpul celor șapte zile de festival, ci o dată stabilită de către Biserica Romano-Catolică după calendarul lui Gregorian, și la fel se folosește pâine dospită în loc de matzah.

Acesta este motivul pentru care netsarimii de astăzi nu realizează ritualul păgân numit „Cina cea de Taină“, a cărei origine se află în mistica catolică. Înlocuindul de către partea reală dată de Eternul, care este Paștele, de comemorare atât episodul de eliberare a lui Yisra'el din Egipt ca și moartea lui Yeshua HaMashiach.

Este de remarcat faptul că Creștinismul nu respectă poruncile susținute în Tora (exemplu: Creștinii nu mănâncă matzah în timpul perioadei festivalului, nu scot aluatul chametz din casele lor, nu îndeplinesc apelul solemn al lui YaHWeH în prima și a șaptea zi cu o adunare sfăntă).

Masa de Pessach 

La sărbătoarea Paștelui, care are loc pe data de 15 a primei luni, există câteva elemente obligatorii determinate de Scriptură, în timp ce altele au fost adăugate prin tradiție (elemente care nu sunt obligatorii, opționale).

Acestea sunt elemente obligatorii ale Paștelui:

În Paște, trebuie spusă povestea eliberării lui Israel din Egipt. Oamenii trebuie să vorbească despre toate evenimentele, reflectând miracolul libertății și mulțumind lui Yahweh pentru bunătatea lui și binecuvântările ulterioare. Iudaismul, își amintește, de asemenea, ultimul Paștele a lui Yașua ca Mesia și faptul că corpul lui este matza / trupul si vinul / sângele lui, anunțând moartea ispășitoare pentru confirmarea B'rit Chadasha (Noua alianță / un legământ reînnoit), așa cum ne descrie în Matityahu / Matei 26: 17-30.

Matzot (masa nefermentată / „ azime“) este servită de Paște și, de asemenea trebuie să fie consumate în cele șapte zile (Ex 12: 8,15). Pot fi achiziționate de la orice magazin evreiesc, și posibil de a cumpăra on-line cu livrare la domiciliu.

Este interesant simbolul în jurul valorii de matzôt. Deoarece drojdia este simbolul răului (Matei 16: 6 și Marcu 8:15), care crește în interiorul ființei umane, în timpul Paștelui trebuie să ne abținem de la plămadă (rău), și să reflectăm asupra vieții noastre ca să abandonăm să mai facem păcate. Este o perioadă de reflecție și purificare spirituală.

Mai mult decât atât, matzah ( „pâinea nedospită“ ), reprezintă, de asemenea, corpul lui Yașua, Mielul nostru de Paște, care a fost livrat la sacrificiul său, „Yașua a luat matza, a binecuvântat-o, a frânt-o, și a dat ucenicilor săi , spunând: Luați și mâncați; acesta este trupul meu "(Mat. 26,26).

La masa de Paște, a 15-a zi a primei luni, Yahweh a ordonat să se mănânce ierburi amare (Ex 12: 8), ca exemplu, cicoare, andive, salată verde, hrean tăiat, ghimbir  .

În masa de Paște la fel se consumă vin sau suc de struguri.

Elemente opționale 

Charossêt (pastă dulce de mere sau nuci, poate fi adăugată miere.

Karpás ( ceapa, telina sau patrunjel).

Elemente care NU ar trebui folosite în Paște:

Beitsá (ou fiert). Unii cercetători susțin că este un obicei importat din păgânismul Babilonului, legat de culturile de fertilitate consacrate zeiței Ishtar, "Regina cerurilor". 

Zerôa (os ars, de obicei piciorul), care simbolizează Paștele sacrificat la momentul Exodului. Acum, dacă Yașua a murit deja pentru noi, nu are nici un sens să pui un os de animal pentru a simboliza pe Mashiyah. Este demn de menționat faptul că Yașua a spus în mod expres că trebuie ca masa de Paște să conțină matzá,vin și ierburi amare care ar denota, respectiv, corpul și sângele său. Cu alte cuvinte, Mesia a indicat ce elemente vor fi folosite în memoria sa (matzah și vin), și niciodată nu a zis: „Ia un os ars în memoria mea și pune pe masă,“ sau „Corpul meu și sângele meu va fi reprezentat de un os".

„Bucuria celor trei mari sărbători, Pesach, Shavuot și Sukkot, ne dă o miză interioară în lumina lui Elohim, aducând o nouă viață în mintea și sufletul nostru, și creșterea percepției noastre despre Yahweh Eylohim a lui Israel.

Chag Pesach Sameach !!!

Comentarii