Ce este Trinitatea ?

Cu adevarat exista o trinitate ?
Milioane de oameni au credinţa că Yahweh consistă din trei persoane sau entităţi distincte – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt – toate într-o singură fiinţă. Cum să alegem între explicaţii privitor la natura lui Yahweh ? Simplu spus, numai Scriptura poate să ne dea răspunsul adevărat. 

Faptul că cuvântul Trinitate nu apare nicăieri în Biblie ne dă de asemenea motiv de meditare. Noi nu trebuie să ne cramponăm de tradiţii religioase vechi de lungă durată dacă ele contrazic Scripturile.

Credinţa noastră trebuie să se sprijine solid pe învăţăturile Sfintei Biblii. Yahshua a spus: „Cuvântul Tău al lui Yahweh este adevărul” (Ioan 17) Adevărul este că Biblia nu propovăduieşte Trinitatea.

În Companionul Oxford al Bibliei [The Oxford Companion to the Bible], cuvintele de deschidere sub articolul „Trinitatea” sunt edificatoare: „Din cauză că Trinitatea este o parte atât de importantă a doctrinei Creştine ulterioare, este remarcabil că termenul nu apare în Noul Testament.

Asemănător, concepţia dezvoltată a trei co-egali parteneri în Divinitate găsită în formulările ulterioare ale crezului nu pot fi detectate cu claritate în cuprinsul canonului [Noului Testament]” (Bruce Metzger şi Michael Coogan, editori, 1993, p. 782, accentuarea adăugată în cuprinsul acestor citate).

Termenul ulterior este o cheie vitală în înţelegerea cauzei. Acelaşi dicţionar explică cum că „doctrina formală a Trinităţii a fost rezultatul a mai multor încercări inadecvate ca să se explice cine şi ce este Elohim( Dumnezeul Creştin)…Ca să rezolve aceste probleme Părinţii Bisericii s-au întrunit în 325 în Consiliul dela Nicea ca să producă o definiţie biblică ortodoxă privitor la identitatea divină.” 

Totuşi, până în 381, „la Consiliul dela Constantinopol, nu a fost afirmată divinitatea Duhului…” O altă sursă teologică admite că a fost „o impresie de binitarism adică doi în unitate, Tatăl şi Fiul căreia i s-a dat mare consideraţie în al doilea şi al treilea secol…

Gânditorii pluralişti…au menţinut o co-prezenţă plină a două (mai târziu trei) entităţi distincte înlăuntrul Divinităţii…” (Alan Richardson, editor, Un Dicţionar al Teologiei Creştine [A Dictionary of Christian Theology], 1969, p. 345, emfaza adăugată).

Noi vedem, atunci, că doctrina Trinităţii nu a fost formalizată decât mult timp după ce Biblia a fost completată şi apostolii morţi de mult în mormintele lor. Le-au luat teologilor ulteriori câteva secole ca să sorteze ce au crezut ei privitor la Duhul Sfânt. 

Este regretabil că doctrina Trinităţii a fost o barieră majoră pentru o înţelegere clară a adevărului biblic că Elohim este o familie divină. Continuând cu relatarea din Companionul Oxford al Bibliei [The Oxford Companion to the Bible]: „În timp ce scriitorii Noului Testament spun o mulţime despre Yahweh, Yahshua şi Duhul fiecăruia, nici unul dintre scriitorii Noului Testament nu expun relaţia dintre cei trei în amănuntele pe care o fac scriitorii Creştini ulteriori” (p. 782).

Aceşti oameni de ştiinţă, de sigur, declară întrucâtva mai puţin decât ce este evident celor care înţeleg explicaţia biblică a lui Elohim. Ideologia  Creştină a fost încărcată cu doctrina Trinităţii. Teologii de după primul secol au conceput iniţial această doctrină, şi alţii au adăugat şi au dezvoltat-o de-a lungul veacurilor.

Notează această afirmaţie în Noul Dicţionar al Bibliei [New Bible Dictionary]: „Termenul Trinitate nu este găsit el însuşi în Biblie. A fost folosit prima dată de Tertulian la sfârşitul secolului al doilea, dar a primit circulaţie largă şi elucidare formală numai în secolele IV şi V” (1996, „Trinity”:17) .

Unii traducători de Biblie ai vremilor trecute au fost atât de zeloşi ca să găsească sprijin în Scripturi pentru credinţa lor în Trinitate încât ei literal au adăugat-o. 

Un exemplu potrivit este 1 Ioan 5:7-8. Se citeşte acum în Biblie Versiunea Regelui James [King James Version (KJV)], cunoscută de asemenea ca Versiunea Autorizată (VA): „(Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt, şi aceşti trei una sunt.) Şi trei sunt care mărturisesc (pe pământ): Duhul, apa şi sângele, şi aceşti trei sunt una în mărturisirea lor.” Cuvintele în italice simplu nu fac parte din manuscrisul acceptat al Noului Testament. Regretabil, Noua Versiune A Regelui James [New King James Version (NKJV)] citeşte esenţial la fel.

Cele mai multe comentarii ale Bibliei ne spun că aceasta este o adăugare falsă la textul biblic. Consideră cuvintele Comentariului Nou al Bibliei [The New Bible Commentary]: Revizuit „Notează că versiunea autorizată (a Bibliei) include material adiţional în acest punct. Dar cuvintele sunt clar o spoială şi sunt pe bună dreptate excluse în Versiunea Standard Revizuită, chiar şi din marginile ei” (1970, p. 1269).

În Noua Versiune Standard Revizuită [New Revised Standard Version], 1 Ioan 5:7.8 citeşte corect: „Sunt trei care mărturisesc: Duhul şi apa şi sângele, şi aceşti trei sunt de acord.” Ioan personifică aceste trei elemente ca dând mărturie, la fel cum Solomon a personificat înţelepciunea în cartea Proverbe.

Evidenţa textului este toată împotriva lui 1 Ioan 5:7-8,” explică Neil Lightfoot. „Dintre toate manuscrisele greceşti, sunt numai două care îl conţin. Aceste două manuscrise sunt de o dată foarte târzie, unul din secolul 14 sau 15, şi celălalt din secolul 16. 

Amândouă arată clar că acest vers a fost tradus din latină” (Cum am primit Biblia [How We Got the Bible], 1963, pp. 56-57). Comentariul Bibliei lui Expositor [The Expositor’s Bible Commentary] de asemenea destituie ambele versiuni KJV and NKJV ale 1 Ioan 5:7-8 ca „o evidentă şlefuire târzie şi fără merit” (Glenn Barker, vol. 12, 1981, p. 353).

 Comentariul Biblieilui Peake [Peake’s Commentary on the Bible] este de asemenea foarte incisiv în comentariile sale: „Faimoasa interpolare după „trei martori” nu este tipărită în RSV şi pe bună dreptate…Nici unul dintre greci (manuscrise) nu o conţin. 

A apărut mai întâi târziu în secolul 4 în textul latin, a intrat în Vulgate şi în sfârşit în Noul Testament al lui Erasmus” (p. 1038). Din nou, Trinitatea nu a intrat în folosinţă obişnuită ca un termen religios decât după Consiliul dela Nicea în 325 a.d., mai multe secole după ce ultimele cărţi ale Noului Testament au fost complectate.

Nu este un concept biblic. De ce este numit uneori „El” sau „Lui” Multă lume presupune că Duhul Sfânt este o entitate personală, bazat pe referinţele la Duh ca „el,” „lui” şi „însuşi” în Noul Testament. Această confuzie a apărut din doi factori – folosirea în limba greacă a pronumelor modificate după declinare, şi părtinirea din partea unor traducători.

Greaca, după cum o fac toate limbile Romanice (spaniola, franceza, italiana, etc.).cere un gen specific pentru fiecare substantiv. Fiecare obiect, animat sau inanimat, este desemnat fie ca masculin, feminin sau neutru. Genul este de multe ori fără relaţie dacă obiectul este cu adevărat masculin sau feminin. Spre exemplu, cuvântul livre, însemnând „carte,” este de genul masculin şi este însoţit de un pronume echivalent cu englezul „el.”

În spaniolă, mesa, sau „masă,” este la feminin. Este clar că aceste două substantive au gen, dar genul lor nu înseamnă că sunt în realitate bărbat sau femeie. În limba engleză, prin contrast, cele mai multe substantive care nu se referă la obiecte dar sunt masculine sau femenine sunt desemnate în genul neutru.

În limba greacă, cuvinte şi masculine şi neutre sunt folosite ca să descrie Duhul Sfânt. Cuvântul grecesc tradus „Ajutor,” „Mângâietor” şi „Avocat” în Ioan 14-16 este parakletos, un cuvânt masculin în greceşte, şi astfel referit în aceste capitole cu prenumele echivalente în engleză cu „el,” „lui,” „a lui,” „el însuşi,” „cine” şi „pe cine.”

Din cauza genului masculin al parakletos, aceste prenume sunt corecte gramatical în greceşte. Dar ca acestea să fie traduse în engleză ca „el,” şi „lui,” etc., este incorect gramatical. De aceea supoziţia că Duhul Sfânt este o persoană să fie referită cu „el” sau „lui” este incorectă.

Nu este nici o justificare ca să se refere la termenul „Duhul Sfânt” cu prenume masculin, chiar şi în limba greacă. Cuvântul grec pneuma, de obicei tradus ca „spirit” dar de asemenea tradus ca „vânt” şi „respiraţie,” este gramatical un cuvânt neutru. 

Deci în limba greacă prenume echivalente cu englezescul „it” sunt potrivite cu folosinţa acestui cuvânt pentru „spirit.” Totuşi, când King James sau Versiunea Autorizată au fost produse, (la începutul lui 1600), doctrina Trinităţii, fusese deja acceptată pentru mai mult de o mie de ani. 

Este natural deci că traducătorii acelei versiuni de obicei au ales pronume personale în loc de neutre. Când s-au referit la Duhul Sfânt în Engleză (vezi spre exemplu, Ioan 16:13-14, Romani 8:26).

Notează, că în unele pasaje în KJV traducătorii au folosit potrivit pronumele neutru. Romani 8:16, spre exemplu, zice: „Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Yahweh.” 

Matei 10:20, şi 1 Petre 1:11 sunt alte locuri unde pronumele neutru a fost utilizat potrivit. Regretabil, traducătorii englezi ai Bibliei, au mers mai departe decât traducătorii lui King’s James în a se referi la Duhul Sfânt ca masculin în loc de neutru.

Astfel, Duhul Sfânt este întotdeauna referit ca un „el” sau „lui” în versiunile mai noi. Aceasta nu reflectă corectitudinea lingvistică ci părtinirea doctrinală sau presupunerile incorecte ale traducătorilor Bibliei.

Comentarii

  1. Trinitatea este piatra unghiulară a creștinismului...dar nu se găsește nicăeri în Scripturi.Majoritatea mesianicilor au luat ...preluat această doctrină draconică de la frați lor cristo-păgîni și ceva mai avansați în păgînism decît păgîni,caută să dovedească din Scripturi erezia păgînă.E drept că și frați lor sîmbatari nu-s departe de cristo-păgînism deoarece propovăduesc același isus membru al familiei trinitare și se botează în aceiași rătăcire trinitară. Teologii trinitari și-au tocit unghile răsfoind Scripturile(răstălmăcind)
    ca să caute versete care să le sprijinească doctrina.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. te ratacesti pt ca nu cunosti nici scripturile nici puterea lui dumnezeu !

      Ștergere
  2. Faptul ca Dumnezeu este o singura Fiinta este specificat de nenumarate ori in Biblie. Dumnezeu a folosit limbajul cel mai elocvent posibil ca sa se defineasca ca o Fiinta indivizibila si nu ca o pluralitate de persoane: unul singur, singurul Yahweh, singurul Dumnezeu (Elohim), singurul creator, singurul mantuitor, singurul Domn, “EU sunt Cel ce sunt”, etc. Aceste expresii nu ne permit sa atribuim dumnezeirii o pluralitate de persoane.

    1. Isaia 45:18 spune ca YAHWEH este ELOHIM si este UNUL SINGUR: “Căci aşa vorbeşte Yahweh, Făcătorul cerurilor, singurul Elohim care a întocmit pământul, l-a făcut şi l-a întărit, l-a făcut nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie locuit: „Eu sunt Yahweh, şi nu este altul!“ Versetul 21 continua: “Eu, Yahweh…Nu este alt Elohim decât Mine, Eu sunt singurul Elohim drept şi mântuitor, alt Elohim afară de Mine nu este“.

    2. Isus Hristos este insusi YAHWEH, ELOHIM intrupat, venit sa ne mantuiasca: “Un glas strigă: „Pregătiţi în pustiu calea lui Yahweh, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Elohim al nostru!” (Isaia 40:3). Iar Isaia 35:4 spune: „Fiţi tari, şi nu vă temeţi! Iată Elohim al vostru, răzbunarea va veni, răsplătirea lui Elohim; El însuşi va veni şi vă va mântui.”

    3. Iar DUHUL LUI ELOHIM este insusi ELOHIM, pentru ca ELOHIM este DUH (Ioan 4:23-24). Iov 33:4 spune ca “Duhul lui Elohim m-a făcut, şi suflarea lui El-Shadai îmi dă viaţă”, referindu-se la Elohim insusi (Geneza 1:27).

    Atunci unde sunt cele 3 persoane diferite??? Este vorba despre o singura Fiinta: Yahweh, Elohim Tatal.

    Asa cum o persoana poate sa fie in acelasi timp tata, fiu si sot, fara sa fie 3 persoane diferite, asa s-a manifestat unicul Dumnezeu (Elohim) Yahweh. Este vorba despre 3 relatii diferite pe care Yahweh le are cu omul, nu despre 3 persoane diferite.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragä Ignis, ce spune Isus in IOAN 16, 13?
      Dacä Duhul Sfant este Tatäl Insusi,
      cum de nu vorbeste de la El Insusi, ci doar ce aude ?
      Cine-I vorbeste Lui ?

      Ștergere
  3. Stai putin ca ma incurci (Ignis Consumens) Eu stiu ca Yahshua este Fiul lui Yahveh. Tu afirmi ca Isus este Yahve.am mai citit undeva pe acest sait ca Yahshua este Yahveh.Nu este prea multa filozofie care ne departeaza de credinta simpla ? de fapt tu ai facut un comentariu in logica doctrinei trinitati. adica nu exista nici un Fiu, deci totul a fost o inscenare, mai lipseste sa zici ca este o taina.

    Teoria Trinităţii explicată pentru cei care o susţin….:
    “Doctrina trinităţii susţine faptul că:- Dumnezeu şi-a cerut sie insuşi să coboare pe pământ şi să salveze omenirea. Apoi a fost de acord cu sine insuşi şi s-a oferit sie insuşi să se jertfească lui insuşi.
    Apoi El insuşi a făcut ca o femeie sa-L conceapă pe El insuşi. Dumnezeu s-a rugat sie insusi si s-a glorificat pe sine insusi in mod repetat. Dumnezeu s-a intarit pe El insusi si si-a vorbit sie insusi. In final, Dumnezeu s-a parasit pe sine insusi si s-a sacrificat pentru a-si dovedi loialitatea fata de sine insusi. Pe cand era mort, s-a inviat pe sine insusi pentru a se preamari. Apoi s-a asezat la dreapta sa insusi si a asteptat pana si-a asezat dusmanii la picioarele sale ca scaunel. Cand fortele lui Satan vor fi infrante, Dumnezeu isi va inapoia sie insusi Imparatia astfel incat Dumnezeu sa fie totul pentru toti.”…

    RăspundețiȘtergere
  4. Ebraica nu face referire la expresia < trinitate sau sfinta treime > aceasta doctrina pagano-crestina a fost promovata in toate bisericile astazi, fiind preluata de la prima biserica apostata .
    Tanakul sau Thorrah si nici noul testament ebraic sau grecesc nu face nici o referinta prin intelegere contextuala ca ar exista o trinitate divina , aceasta a fost preluata de la paganism si ajustata prin comparatie in crestinismul apostat pina astazi .

    RăspundețiȘtergere
  5. Intrucat Biblia declarä cä,
    Duhul Sfant "nu va vorbi de la El Insusi, ci ce va auzi"
    IOAN 16, 13, cum poate sä fie Duhul Sfant Tatäl Insusi ?
    Cum de Tatäl nu poate sä vorbeascä de la El?
    Cu stimä, Doru

    RăspundețiȘtergere
  6. Cum de Duhul Sfant care este Tatäl Insusi nu va vorbi de la El Insusi? Ioan 16, 13

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Atunci si cei ce se tem de Yahweh au vorbit adesea unul cu altul; Yahweh a luat aminte la lucrul acesta si a ascultat; si o carte de aducere aminte a fost scrisa inaintea Lui, pentru cei ce se tem de Yahweh si cinstesc Numele Lui.(Maleahi 3)